Descrierea /prezentarea diferitelor evenimente derulate in cadrul proiectului

Rezultatele de cercetare obţinute în cadrul proiectului, materializate în  tehnologia de obţinere a pepenilor verzi biologici pe solurile nisopoase, va fi cunoscută de cultivatori prin organizarea  de vizite  în câmpurile experimentale şi loturi demonstrative. Va fi organizată o masă rotundă cu privire la  la tehnologia de cultivare a pepenilor verzi biologici. Rezultatele experimentale se vor concretiza în şase lucrări ştiinţifice susţinute în sesiuni de referate şipublicate în lucrări de specialitate . Se vor edita pliante cu descrierea noii tehnologii.

Sinteza rezultatelor obtinute in etapa 1
Pentru fundamentarea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului al cărui scop final este elaborarea tehnologiei de obţinere a pepenilor verzi biologici, raportul de cercetare al  etapei I   evidenţiază importanţa culturii pepenilor verzi, principalele aspecte privind biologia şi cerinţele plantelor de pepeni verzi faţă de factorii ecologici în corelaţie cu condiţiile pedoclimatice din zona solurilor nisipoase. Raportul  face evaluarea resurselor tehnologice şi sociale din zona solurilor nisipoase pornind de la tehnologia actuală de cultivare a pepenilor verzi cu plante altoite. Ţinând seamă de cele menţionate, în raport este descris dispozitivul experimental pentru faza de câmp şi de laborator, care include 6 experienţe complexe cu unu sau mai mulţi factori.
Din datele prezentate în raport rezultă că pentru ţara noastră cultura pepenilor verzi rămâne o cultură importantă, iar pentru zonele cu soluri nisipoase această cultură are o importanţă deosebită. Conform datelor Anuarului Statistic al României din anul 2006, suprafaţa cultivată cu pepeni verzi a cunoscut o creştere accentuată, de la 23,3 mii ha în anul 1989, la 49,5 mii ha în anul1999. In ultimii ani s-a înregistrat tendinţa de reducere a suprafeţelor cultivate(37,2 mii ha în anul 2005) şi de creştere a randementelor de producţie, în special în zonele cu ponderea cea mai mare(judeţele Galaţi, Dolj, Brăila). Piaţa românească  de fructe şi legume a devenit tot mai diversificată şi ca urmare cererea pentru pepeni verzi obţinuţi după tehnologii tradiţionale manifestă tendinţa de scădere. În aceste condiţii atenţia producătorilor se va îndrepta cu siguranţă şi spre pepenii verzi obţinuţi conform normelor agriculturii biologice.
Din punct de vedere pedoclimatic, zonele din ţara noastră cu soluri nisipoase ameliorate prin lucrări de nivelare, irigare-desecare, fertilizare ameliorativă , sisteme de combatere a delaţiei eoliene sunt  zone de maximă favorabilitate pentru cultura pepenilor verzi, conform normelor agriculturii biologice. Temperatura medie anuală de 11,8oC, izoterma lunii iulie de 23,3 oC satisfac cerinţele penilor verzi pentru căldură. Cu toate că pepenele verde este o plantă rezistentă la secetă, pentru a realiza producţii cu eficienţă economică ridicată este necesară irigarea culturilor, măsură tehnologică acceptată de agricultura biologică. Solurile nisipoase prezintă o neuniformitate mare în ceea ce priveşte fertilitatea, conţinul în materie organică fiind cuprins între 0,1-1,5 %, conţinutul în N total este de 0,001-0,025 %, conţinutul în fosfor este de 11-40 mg la 100 g sol, iar cel de potasiu oscilează între 20 şi 110 mg la 100 g sol. Solurile nisipoase pot fi considerate soluri slab aprovizionate în azot şi mijlociu spre bine aprovizionate în fosfor şi potasiu. Ca urmare, pentru obţinrea pepenilor verzi biologici este necesară fertilizarea organică a culturilor şi cu alte produse  naturale, conform normelor agriculturii biologice.
Tehnologia actuală de cultivare a pepenilor verzi cu plante altoite pe solurile nisipoase elaborată de CCDCPN Dăbuleni este cunoscută de un număr mare de cultivatori dar ea se bazează pe utilizarea îngrăşămintelor minerale de sinteză, pe combaterea chimică a bolilor şi dăunătorilor cu produse chimice neacceptate de agricultura biologică. S-a demonstrat că prin altoire se reduce desimea culturii de la 7000-1000 plante/ha la 4000-5500 plante/ha. Datorită sistemului radicular foarte puternic al portaltoiului, rădăcinile explorează un volum mai mare de sol şi pot pune la dispoziţia plantelor cantităţile de elemente nutritive şi apă necesare şi pe solurile cu fertilitate naturală scăzută. În raport se prezintă şi o inventariere a agenţilor patogeni şi a dăunătorilor pepenilor verzi în zona solurilor nisipoase principalele boli descrise fiind fusarioza, alternarioza, mana, făinarea, antracnoza, iar dintre dăunătorii care prezintă o importanţă deosebită fiind musca plantulelor(Delia sp,) afidele şi păiajenul roşu. Prin altoire se elimină tratamentele pentru combaterea agenţilor patogeni de sol(Fusarium oysporum). Fructele obţinute la plantele altoite sunt mai mari şi au un conţinut mai ridicat în substanţă uscată, glucide şi vitamina C. Altoirea presupune existenţa unor dotări cu caracter special aşa cum au fermele specializate în producerea răsadurilor, dar se poate realiza şi cu actuala dotare pecare o au şi cei care cultivă pepeni verzi prin răsad. 

Pentru realizarea obiectivelor proiectului, s-a  conceput dispozitivul experimental care va amplasat în cei trei ani  de derulare a proiectului. Acest dispozitiv include faza de cîmp experimental şi faza de laborator a unui număr de şase experinţe polifactoriale complexe, acestea fiind:
Experienţa 1- Cercetări privind influenţa diferiţilor portaltoi asupra nivelului cantitativ şi calitativ al producţiei, asupra creşterii rezistenţei plantelor de pepeni verzi la factorii de stres şi la atacul unor agenţi patogeni şi dăunători
Experienţa 2- Cercetări privind comportarea unor cultivare de pepeni verzi în cultură cu plante altoite în vederea recomandării acestora pentru obţinerea de producţii biologice.
Experienţa 3- Cercetări privind fertilizarea organică a culturilor de pepeni verzi pentru obţinerea de producţii biologice.
Experienţa 4-Cercetări privind eficacitatea unor produse naturale biostimulatoare acceptate de normele agriculturii biologice în creşterea randamentelor şi calităţii  producţiei de pepeni verzi.
Experienţa 5- Cercetări privind utilizarea micorizelor şi a produselor naturale rizogene în tehnologia de obţinere a pepenilor verzi biologici.
Experienţa 6- Cercetări privind  identificarea agenţilor patogeni şi a dăunătorilor pepenilor verzi şi stabilirea măsurilor de combatere a acestora prin mijloace şi metode acceptate de agricultura biologică.

 

Sinteza rezultatelor obtinute in etapa 2

Pentru fundamentarea activităţilor ce se vor desfăşura în cadrul proiectului al cărui scop final este elaborarea tehnologiei de obţinere a pepenilor verzi biologici, raportul de cercetare al  etapei a II-a sintetizează rezultatele obţinute în cadrul a două eperienţe  privind influenţa portaltoilor asupra creşterii rezistentei plantelor de pepeni verzi la factorii de stres prin analiza principalilor indici fiziologi şi biochimici şi stabilirea influentei  portaltoilor asupra atacului agenţilor patogeni şi dăunătorilor culturilor de pepeni verzi cultivaţi în câmp şi în sistem protejat.
În comdiţiile impuse de normele agriculturii biologice a fost studiată în câmp şi spaţiu protejat(tunele) comportarea a doi hibrizi de pepeni verzi, Crisby F1(hibrid extratimpuriu din grupa cultivarelor de tip Crimson Sweet) şi Rica F1 (hibrid tardiv din grupa cultivarelor de tip Sugar Baby) cu plante altoite pe speciile Lagenaria syceraria(hibridul Macis F1) şi Cucurbita pepo(hibridul ES 101 F1). În cultură neprotejată a fost studiată comportarea cultivarelor Crisby F1, Rica F1, Montana F1 şi Oltenia în cultură cu plante altoite pe specia Lagenaria syceraria(hibridul Macis F1)  şi nealtoite.

Pentru hibridul extratimpuriu Crisby F1, indiferent de metoda de cultivare (protejat, sau câmp liber), altoirea pe portaltoiul Macis F1 din specia Lagenaria syceraria determină creşterea intensităţii fotosintezei, comparativ cu plantele altoite pe portaltoiul ES 101 F1 din specia Cucurbita pepo. Pentru acelaşi hibrid se constată că altoirea pe portaltoiul Macis F1 a determinat şi creşterea intensităţii transpiraţiei. Toate acestea  susţin rezultatele de producţie care au demonstrat creşterea producţiei prin altoirea pe portaltoi din specia Lagenaria syceraria (82,3 t/ha) ,dar şi necesitatea asigurării unui regim optim al apei în sol.
În cazul hibridului tardiv Rica F1, altoirea, indiferent de portaltoi nu aduce creşteri ale intensităţii fotosintezei şi transpiraţiei, ca urmare este de aşteptat ca între variantele cu plante altoite, protejate sau neprotejate să nu apară diferenţe semnificative ale producţiei.
Pentru culturile neprotejate, altoirea plantelor pe portaltoiul Macis F1 din specia Lagenaria syceraria determină în condiţiile de experimentare date, o tendinţă de scădere a intensităţii fotosintezei la cultivarele Rica F1, Montana F1 şi Oltenia şi  creşterea intensităţii fotosintezei la Crisby F1. Altoirea pe portaltoiul Lagenaria syceraria a determinat la toate cultivarele studiate scăderea intensităţii transpiraţiei, cea ce poate avea influentă pozitivă asupra modului de utilizare a apei din sol. Conţinutul în  clorofilă al frunzelor,la plantele de pepeni verzi altoite, în comparaţie cu plantele nealtoite este mai mare, înregistrându-se o creştere a conţinutului în pigmenţi clorofilieni, atât la frunzele tinere, cât şi la frunzele mature.

Determinările privind afinitatea altoi –portaltoi au arătatat că, în condiţiile de experimentare şi de cele pedoclimatice de pe solurile nisipoase, se impune ca altoirea să se facă pe portaltoi din specia Lagenaria syceraria. În acest caz, pierderile de plante la altoire sunt mici (procent de prindere la altoire de peste 95 %), iar după plantare procentul de prindere a răsadurilor a fost 100%. Condiţiile climatice sunt mai puţin favorabile pentru dovlecelul folosit ca portaltoi, cea ce explică pierderile de plante, comparativ cu altoirea pe Lagenaria syceraria.
În frunzele plantelor de pepeni verzi altoite pe diferiţi portaltoi se acumulează o cantitate mai mare de pigmenţi fotosintetizanţi (clorofilă şi caroten) cât şi de macroelemente(N,P,K). O aprovizionare bună a plantelor în macroelemente pe perioada creşteri şi dezvoltării atât a plantelor cât şi a fructelor, conduce la un metabolism echilibrat, cu intensificarea procesului de fotosinteză pe fondul acumulării unui conţinut ridicat în clorofilă a frunzelor.


Micoflora prezenta in  solul nisipos de la Dabuleni  a fost determinata cu ajutorul   metodei DOMSCH & GAMS, prin  observatii microscopice , prin analiza apei dupa spalarea solului si prin aplicarea particulelor de sol pe mediu de cultura apa+agar si examinarea suprafetei vasului Petri. În condiţii de laborator s-a efectuat identificarea  micoflorei existente pe frunzele de pepeni verzi ecologici  din experientele de la Dabuleni. Filoplanul pepenilor verzi este populat de microorganisme saprofite si parazite, dar nu au avut capacitatea de a produce infectii .

Ciuperca Fusarium spp. a fost prezenta atat in sol cat si pe frunze , dar prin  altoirea pepenilor verzi  a crescut  rezistenta  atat la atacul  patogenilor, cat si  la factorii de stres termic si hidric.  Altoirea poate fi considerată ca o verigă importantă în obţinerea de pepeni verzi biologici.